APROPIEREA DE RICHARD WAGNER
Lumânări mirate foșnesc în floarea de mărăcine.
E noapte multă-n ochii tăi, Umberto!
Felinare sparte, tulbure mirare, duh al
plângerii pe falezele de marmură!
Gestică acoperită de brumă și lăstari de oțel
amărui!
Urci muntele cu capul plecat -
o să-i fie rușine pământului că te-a descoperit
atât de târziu:
o bufniță verde te urmărește încă, ești singur
și
ploaia a înțeles că ești singur
și păgân neiertător și rece.
***
faceți ce vreți eu sunt
senina tăcere a apei nimeni
nimeni nu-mi poate lua nimic
nici tinerețea nici moartea
între talaz și stele fixe
aici sunt negociez cu
întunericul și întind
capcane iluziei vă privesc
nimic nu-mi puteți lua
moartea mai ales superbă în rest
faceți ce vreți
n-am fost pe de-a-ntregul
al meu n-am fost
niciodată al vostru
În primul rând
avem nevoie de părinți
nu
avem nevoie
de
Dumnezeu
apoi
de patrie
nu
avem nevoie
de
Dumnezeu
de locul nașterii
nu
avem nevoie
de
Dumnezeu
de școală
nu
avem nevoie
de
Dumnezeu
de iubită
nu
avem nevoie
de
Dumnezeu
de celălalt
nu
avem nevoie
de
Dumnezeu
celălalt e Apocalipsa
Costel Zăgan
.jpg)
